Sărbătorile se apropiau cu pași repezi, iar Moș Crăciun își pregătea deja sania cu reni, își lustruia pantofii și verifica listele cu dorințe.
Ne-am pregătit și noi la after school, unde copiii au învățat prin joc ce sărbătorim pe 25 decembrie.
Este o discuție care merită purtată, pentru că pentru mulți copii Crăciunul înseamnă, înainte de orice, cadouri. Nu este nimic rău în asta, dar face bine o oră în care sărbătoarea capătă și o poveste, și niște obiceiuri, și un motiv. Copiii ascultă atent, pun întrebări foarte practice și pleacă acasă, de obicei, cu încă o întrebare pentru părinți.
Colindele merg mână în mână cu explicația. Un colind se învață repede, se cântă în grup și cuprinde, în câteva versuri, exact ceea ce am încercat să povestim, iar melodia îl duce mai departe decât orice rezumat.
Ne-am lăsat purtați de atmosfera de sărbătoare, cu colinde în surdină și cu zâmbete de copii frumoși. Iar Moșului i-am transmis, ca în fiecare an, că îl așteptăm și pe la noi.